Obiceiuri si traditii de Dragobete pe care nu le stiai
Noi, romanii, avem propria noastra zi in care sarbatorim dragostea, in timp ce alte popoare sarbatoresc ziua de Valentine`s Day. Numele Dragobete vine din legenda Babei Dochia, Dragobete fiind considerat fiul acesteia. Mitologia populara romaneasca il aseamana cu Cupidon, zeul roman al dragostei si cu Eros, zeul grec al iubirii. Mai demult, aceasta sarbatoare marca un nou anotimp si trezirea naturii la viata, fiind sarbatorita in jurul zilei de 1 martie. Romanii au si in zilele noastre o multime de traditii si obiceiuri de Dragobete. Iata care sunt cele mai frumoase.
Fotografie preluata de pe identitatea.ro. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei.
Cea mai populara traditie de Dragobete ii strangea pe fete si baietii in fata bisericii. Acestia mergeau sa caute flori de primavara prin paduri. Fragii infloriti erau pusi in lautoarea fetelor in timp ce erau spuse cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti.” Fetele si baietii se strangeau si vorbeau in jurul focului care se aprindea pe dealurile satului.
La amiaza, fetele mergeau inapoi in sat, iar baiatul caruia ii cazuse draga o urmarea. Acest obicei de Dragobete se numeste zburatorit. Daca si fata il placea, atunci il saruta sub ochii tuturor. De aici provine expresia „Dragobetele saruta fetele!”. Acest sarut simboliza logodna acestora pentru un an. Sarbatoarea de Dragobete era ocazia potrivita de a-ti arata dragostea in fata tuturor.
O alta traditie de Dragobete de la sat era datina fecioarelor si a feciorilor de a merge spre padure in haine de sarbatoare pentru a culege ghiocei si alte flori de primavara. Acestia le asezau mai apoi ca sa faca diverse descantece de dragoste.
Fotografie preluata de pe vdu.lt. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei.
Fetele si baietii stransi in cete aveau obiceiul de Dragobete sa isi taie usor bratul in forma de cruce, iar mai apoi sa isi suprapuna taieturile, simbolizand astfel devenirea acestora frati, respectiv surori. Se spunea ca, daca un tanar nu are pereche in ziua de Dragobete, atunci el va fii singur tot anul.
Batranii credeau ca in ultima zi de iarna pasarile isi aleg perechea si incep sa isi construiasca cuiburile. Dragobetele anunta sosirea pasarilor pe cer. In aceasta zi era interzisa sacrificarea de animale, iar in unele zone, ajunul Dragobetelui era asemanator din punct de vedere simbolistic cu Boboteaza. Fetele tinere isi puneau busuioc sub perna, fiind convinse ca Dragobete le va ajuta sa isi gaseasca perechea.
Fotografie preluata de pe dreamstime.com. © Toate drepturile apartin autorului/autorilor fotografiei.
In vremuri indepartate, fetele necasatorite aveau obiceiul sa stranga, de Dragobete, zapada ce a mai ramas in unele locuri. Se credea ca apa ramasa din topirea zapezii are puteri magice asupra frumusetii si iubirii si ca provine din surasul zanelor. Cine isi clatea fata cu aceasta apa avea sa devina fermecatoare ca si o zana.
Se spunea ca pasarile neimperecheate pana de Dragobete raman fara pui peste vara. De Dragobete nu e bine sa plangi. Se crede ca supararile care vor urma sunt datorita acestor lacrimi.
